Half Year 2026 TTS Transport Trade Services SA Earnings Call
Speaker #2: Bună ziua. Vom începe în 5 minute videoconferința. Mulțumim. Gata. Deci suntem live, da? Bună ziua tuturor. Mulțumim pentru că participați la videoconferința noastră privind rezultatele pe primul semestru 2026.
[Company Representative] (TTS): Deci suntem live. Bună ziua tuturor! Mulțumim pentru că participați la videoconferința noastră privind rezultatele la H1 2026. O să începem cu o scurtă trecere în revistă a rezultatelor, atât financiare, cât și operaționale, după care, așa cum știți, vom trece la întrebări. Așteptăm întrebările dumneavoastră. Pentru prezentare, Tudor, ai microfonul? Mulțumesc. Ok, avem și reprezentarea.
Speaker #2: O să începem cu o scurtă prezentare, o scurtă trecere în revistă a rezultatelor, atât financiare, cât și operaționale. După care, așa cum știți, vom trece la întrebări.
Speaker #2: Așteptăm întrebările dumneavoastră. Pentru prezentare, Rudor, ai microfonul? Mulțumesc. Ok, avem și prezentarea. Privire de ansamblu a primului semestru 2026. Semestrul 1 2026 reprezintă o revenire la profitabilitate pe o bază operațională recalibrată.
[Company Representative] (TTS): Privirea de ansamblu a H1 2026. H1 2026 reprezintă o revenire la profitabilitate pe o bază operațională recalibrată. În comparație cu H1 2025, avem volume în scădere, dar venituri în creștere, ceea ce reprezintă o piață în revenire. Volumul agregat pe H1 2026 a scăzut cu 3.2%, dar veniturile au crescut cu 0.5%. Din volumul agregat, produsele industriale minerale și chimice au crescut cu 2.1%, iar vedeta acestui sezon sunt mărfurile chimice, care au crescut cu 14.1%. Produsele agricole au scăzut cu 17.1%. Ca urmare a creșterii veniturilor cu RON 1.6 milioane, se observă o profitabilitate în creștere robustă, care este reprezentată de un leverage operațional și o recalibrare a cheltuielilor. Astfel, EBITDA a crescut cu RON 16 milioane, rezultatul din exploatare cu RON 22.1 milioane și profitul net cu RON 19.1 milioane.
Speaker #2: În comparație cu primul semestru 2025, avem volume în scădere, dar venituri în creștere, ceea ce reprezintă o piață în revenire. Volumul agregat pe primul semestru 2026 a scăzut cu 3,2%, dar veniturile au crescut cu 0,5%.
Speaker #2: Din volumul agregat, produsele industriale, minerale și chimice au crescut cu 2,1%, iar vedeta acestui sezon sunt mărfurile chimice, care au crescut cu 14,1%.
Speaker #2: Produsele agricole au scăzut cu 17,1%. Ca urmare a creșterii veniturilor cu 1,6 milioane RON, se observă o profitabilitate în creștere robustă, care este reprezentată de un leverage operațional și o recalibrare a cheltuielilor.
Speaker #2: Astfel, EBITDA a crescut cu 16 milioane RON, rezultatul din exploatare cu 22,1 milioane RON și profitul net cu 19,1 milioane RON. Premisele pentru a doua jumătate a anului 2026 sunt următoarele.
[Company Representative] (TTS): Premisele pentru a doua jumătate a anului 2026 sunt următoarele: navigația pe Dunăre este întreruptă încă din iulie al acestuia, motiv pentru care Grupul TTS a relocat două treimi din flotă în aval de Cernavodă, astfel deservind porturile Galați, Giurgiulești, Reni, Izmail cu transport de marfă către portul Constanța. Datorită acestei întreruperi a navigației pe Dunăre, porturile noastre amonte de Cernavodă, porturile Bechet, Giurgiu și Oltenița au fost închise. Tot din motivul de navigație de Dunăre întreruptă, sunt stocuri acumulate în portul Constanța. Dar avem o viziune asupra T4 2026, cu o îmbunătățire a navigației pe Dunăre și deci o reluare a transportului gradual către porturile amonte de Cernavodă. Premisa este că avem o reluare de fluxuri de mărfuri de export din Ucraina.
Speaker #2: Navigația pe Dunăre este întreruptă, încă din iulie al acestui an, motiv pentru care grupul TTS a relocat două treimi din flotă în aval de Cernavodă.
Speaker #2: Astfel, deservim porturile Galați, Giurgiulești, Reni, Ismail cu transport de marfă către portul Constanța. Datorită acestei întreruperi a navigației pe Dunăre, porturile noastre amonte de Cernavodă — porturile Bechet, Giurgiu și Oltenița — au fost închise.
Speaker #2: Tot din acest motiv, tot din motivul de navigație pe Dunăre întreruptă, sunt stocuri acumulate în portul Constanța. Dar avem o viziune asupra T4 2026 cu o îmbunătățire a navigației pe Dunăre și, deci, o reluare a transportului gradual către porturile amonte de Cernavodă.
Speaker #2: Tot în iulie am avut o reluare de fluxuri de mărfuri de export din Ucraina. Premisa este că avem o reluare de fluxuri de mărfuri de export din Ucraina.
Speaker #2: Pentru ultimul trimestru al anului 2026, preconizăm o evacuare graduală a stocurilor de produse minerale și chimice din portul Constanța. Iar în calcul am luat aceleași condiții de preț atractive actuale pentru piețele internaționale de cereale, precum și prețurile la combustibili și energie la nivelurile curente.
[Company Representative] (TTS): Pentru ultimul trimestru al anului 2026 preconizăm o evacuare graduală a stocurilor de produse minerale și chimice din portul Constanța, iar în calcul am luat aceleași condiții de preț atractive actuale pentru piețele internaționale de cereale și prețuri de combustibili și energie la nivelurile curente. Vedem posibilitatea unei revenirii a fluxurilor de cărbune energetic în ultima parte a anului, comparabile cu iarna anului 2025-2026. În baza acestor premise rămânem la estimările noastre pentru consolidează BVC-ului, și anume Grupul TTS va avea 14.6% creștere în venituri, 69.2% creștere EBITDA față de 2025 și față de aceeași perioadă TTS SA va avea o creștere de 10.2% în venituri, 68.2% EBITDA. Pe partea financiară, S1 2026 prezintă Grupul TTS cu niște creșteri robuste de profitabilitate.
Speaker #2: Observăm posibilitatea unei reveniri a fluxului de cărbune energetic în ultima parte a anului, comparabilă cu iarna anului 2025–2026. În baza acestor premise, rămânem la estimările noastre pentru construcția BVC-ului și, anume, grupul TTS va avea o creștere de 14,6% în venituri și de 69,2% în EBITDA față de 2025, iar față de aceeași perioadă TTS va avea o creștere de 10,2% în venituri și 68,2% în EBITDA.
Speaker #2: Pe partea financiară, S1 2026 prezintă grupul TTS cu niște creșteri robuste de profitabilitate. EBITDA a crescut cu 16 milioane de RON, iar rezultatul din exploatare și profitul net au trecut pe plus, respectiv 22,1 milioane RON rezultatul din exploatare, 19,1 milioane RON profitul net.
[Company Representative] (TTS): EBITDA a crescut cu 16 milioane de RON, iar rezultatul din exploatare și profitul net au trecut pe plus, respectiv 22.1 milioane RON rezultatul din exploatare, 19.1 milioane de RON profituri. Aceste efecte semnificativ în creșterile de profitabilitate și creșterea de venituri este rezultatul eforturilor susținute pentru optimizarea cheltuielilor. TTS are o evoluție similară, mai puțin accentuată: EBITDA a crescut cu 16 milioane de RON, rezultatul din exploatare a crescut cu 1.7 milioane de RON și profitul este cu 0.1 milioane de RON în creștere, împotriva veniturilor în scădere cu 1.6 milioane de RON. În aceeași concluzie menținem estimările pentru BVC-ul prezentat pentru 2026, și anume venituri de 746 milioane de RON și EBITDA 157.9 milioane de RON pentru Grupul TTS, iar pentru TTS individual avem 452.5 milioane de RON și 48.6 milioane de RON EBITDA.
Speaker #2: Acestea sunt semnificative în creșterile de profitabilitate și creșterea de venituri. Rezultatul este rezultatul eforturilor susținute pentru optimizarea cheltuielilor. TTS are o evoluție similară, dar mai puțin accentuată.
Speaker #2: EBITDA a crescut cu 16 milioane RON. Rezultatul din exploatare a crescut cu 1,7 milioane RON. Și profitul este cu 0,1 milioane RON în creștere, în pofida scăderii veniturilor cu 1,6 milioane RON.
Speaker #2: În aceeași concluzie, menținem estimările pentru BVC-ul prezentat pentru 2026, și anume venituri de 746 milioane RON și EBITDA de 157,9 milioane RON pentru grupul TTS, iar pentru TTS individual avem 452,5 milioane RON venituri și 48,6 milioane RON EBITDA.
Speaker #2: Pentru o prezentare mai accentuată a situației financiare, o să rog pe colega mea, doamna Nicoleta Florescu, să prezinte situația financiară. Mulțumesc, Doru. În ceea ce privește veniturile, rezultatele bune ale semestrului 1 își au originea în cel de-al doilea trimestru.
[Company Representative] (TTS): Pentru o prezentare mai accentuată a situației financiare o să rog pe colega mea, doamna Nicoleta Pârâescu, să prezinte situația finanțelor.
Nicoleta Pârâescu: Mulțumesc, Tudor! În ceea ce privește veniturile, rezultatele bune ale H1 își au originea în cel de-al doilea trimestru. La nivel de grup, veniturile din Q2 2026 sunt în creștere cu 5.4 milioane RON față de Q1 2026 și cu 4.1 milioane RON față de Q2 2025, sursa principală fiind evoluția pozitivă a fluxurilor de mărfuri. Totalizat pe 12 luni, veniturile Grupului la 30 iunie sunt cu 1.6 milioane RON peste nivelul anului 2025 și cu 26.1 milioane RON peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent. În ceea ce privește TTS Individual, Q2 arată o creștere mai vizibilă +19.2 milioane RON față de Q1 2026 și +11.9 milioane RON față de Q2 2025.
Speaker #2: La nivel de grup, veniturile din trimestrul 2 2026 sunt în creștere cu 5,4 milioane RON față de trimestrul 1 2026 și cu 4,1 milioane RON față de trimestrul 2 2025.
Speaker #2: Sursa principală fiind evoluția pozitivă a fluxurilor de mărfuri chimice. Totalizat pe 12 luni, veniturile grupului la 30 iunie sunt cu 1,6 milioane RON peste nivelul anului 2025 și cu 26,1 milioane RON peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent.
Speaker #2: În ceea ce privește TTS individual, trimestrul 2 arată o creștere mai vizibilă: plus 19,2 milioane RON față de trimestrul 1 2026 și plus 11,9 milioane RON față de trimestrul 2 2025.
Speaker #2: La nivel de 12 luni, comparația la nivelul lui TTS individual față de anul 2025 arată o ușoară scădere a veniturilor, dar cu 12,4 milioane peste veniturile înregistrate în perioada similară a anului precedent.
Nicoleta Pârâescu: La nivel de 12 luni, comparația la nivelul TTS Individual față de anul 2025 arată o ușoară scădere a veniturilor, dar cu 12.4 milioane RON peste veniturile înregistrate în perioada similară a anului precedent. Este aceeași dinamică de recuperare, efect mult mai puternic concentrat în ultimele trimestre. Volumul agregat, deși a căzut ușor, iar veniturile fiind stabile, asta arată că recuperarea de profitabilitate s-a făcut din calitatea rezultatului operațional, nu din creștere de activitate. În ceea ce privește profitabilitatea și marjele: Q2 oferă primul semnal clar de efect de leverage operațional, deoarece la o creștere de 5.4 milioane RON a veniturilor față de Q1, aceasta generând o creștere de 6.9 milioane RON EBITDA și 7.3 milioane RON pe rezultat operațional.
Speaker #2: Este aceeași dinamică de recuperare, efect mai puternic concentrat în ultimele trimestre. Volumul agregat, deși a scăzut ușor, iar veniturile fiind stabile, asta arată că recuperarea de profitabilitate s-a făcut din calitatea rezultatului operațional, nu din creștere de activitate.
Speaker #2: În ceea ce privește profitabilitatea și marjele, trimestrul 2 oferă primul semnal clar de efect de pârtie operațională, deoarece la o creștere de 5,4 milioane a veniturilor față de trimestrul 1, asta a generat o creștere de 6,9 milioane EBITDA și 7,3 milioane RON rezultat operațional.
Speaker #2: Față de 2025, indicatorii de profitabilitate pe 12 luni arată creștere de 16,1 milioane RON EBITDA, 22,2 milioane RON în rezultat de exploatare și 19,1 milioane RON în profit net.
Nicoleta Pârâescu: Față de 2025 indicatorii de profitabilitate pe 12 luni arată o creștere de 16.1 milioane RON EBITDA, 22.2 milioane RON în rezultat de exploatare și 19.1 milioane RON în profit net. Q2 2026 e de departe cel mai bun trimestru din ultimele 24 de luni, excepție făcând Q3 2025, care a prins începutul anului agricol 2025-2026. El este primul trimestru cu profit din acest interval operațional, cu 2.4 milioane RON, în creștere de 4.6 milioane RON față de Q1 2026 și de 6.4 milioane RON față de Q2 2025. Referitor la marjă, se observă o creștere atât la nivel de grup începând cu Q2 2025 având o singură corecție pe parcurs în Q4 2025 urmată de revenire clară. Pe bază de 12 luni, marja EBITDA a grupului a crescut constant.
Speaker #2: Trimestrul 2 2026, de departe cel mai bun trimestru din ultimele 24 de luni, excepție făcând trimestrul 3 2025, care a prins începutul anului agricol.
Speaker #2: 2026, 2025, 2026. Acesta este primul trimestru cu profit din acest interval operațional, cu 2,4 milioane RON, în creștere cu 4,6 milioane RON față de trimestrul 1 2026 și cu 6,4 milioane RON față de trimestrul 2 2025.
Speaker #2: Referitor la marje, se observă o creștere atât pe grup; la nivel de grup se observă o creștere începând cu trimestrul 2 2025, având o singură corecție pe parcurs, în trimestrul 4.
Speaker #2: 2025, urmată de o revenire clară. Pe bază de 12 luni, marja EBITDA a grupului a crescut constant. În ceea ce privește TTS, la nivel individual, TTS demonstrează reziliență comercială. Următorul slide, reziliența comercială rămâne componenta cea mai stabilă a modelului de business al grupului.
Nicoleta Pârâescu: În ceea ce privește TTS la nivel individual, demonstrează reziliența comercială rămânând componenta cea mai stabilă a modelului de business al grupului comparativ cu Q2 2025 înregistrează un plus de 1.3 milioane RON pe EBITDA și 1.3 milioane RON pe rezultat de explorare. Indicatorii de profitabilitate la 12 luni arată o creștere față de anul 2025, cu 1.5 milioane RON pe EBITDA, 1.8 milioane RON pe rezultat operațional și 0.1 milioane RON pe profit net. Evoluția Q2 reflectă totodată normalizarea către un mix de mărfuri mai diversificat, mai puțin dependent de mărfurile agricole și rolul TTS de a direcționa mai profitabil fluxurile de mărfuri către activele operaționale ale grupului. În ceea ce privește lichiditatea: fluxurile de numerar, atât pe grup, cât și pe TTS individual cresc continuu trimestru de la trimestru. Cea mai bună valoare a fluxurilor de numerar a fost înregistrată în ultimul trimestru, adică Q2 2026.
Speaker #2: Comparativ cu trimestrul 2 2025, înregistrează un plus de 1,3 milioane pe EBITDA și 1,3 milioane pe rezultat de exploatare. Indicatorii de profitabilitate la 12 luni arată o creștere față de anul 2025 cu 1,5 milioane RON pe EBITDA, 1,8 milioane pe rezultat operațional și 0,1 milioane pe profit net.
Speaker #2: Evoluția trimestrului 2 reflectă, totodată, normalizarea către un mix de mărfuri mai diversificat, mai puțin dependent de mărfurile agricole și rolul TTS de a direcționa mai profitabil fluxurile de mărfuri către activele grupului.
Speaker #2: Activele operaționale ale grupului. În ceea ce privește lichiditatea, fluxurile de numerar, atât pe grup cât și pe TTS individual, cresc continuu de la trimestru la trimestru.
Speaker #2: Cea mai bună valoare a fluxurilor de numerar a fost înregistrată în ultimul trimestru, adică trimestrul 2 2026. Numerarul la nivel de individual a atins 45,8.
Nicoleta Pârâescu: Numerarul din exploatare a atins nivelul de RON 45 la iunie 2026, iar la nivel de grup a atins 80-
Speaker #2: Numerarul din exploatare a atins nivelul de 45,8 la iunie 2026, iar la nivel de grup a atins 8. E o eroare.
[Company Representative] (TTS): Este o eroare.
Speaker #2: 94, da, 94.8. E creștere. Da. Deci dacă comparăm momentele 31 martie, 30 iunie, scăderea de numerar la sfârșitul perioadei nu este, nu înseamnă o deteriorare a activității de exploatare. Aceasta include și plata dividendului care s-a făcut în iunie 2026.
Nicoleta Pârâescu: 94.
[Company Representative] (TTS): 94. E în creștere.
Nicoleta Pârâescu: Da, RON 94 milioane.
[Company Representative] (TTS): E în creștere.
Nicoleta Pârâescu: Da. Dacă comparăm momentele 31 martie, 30 iulie, scăderea de numerar la sfârșit de perioadă nu înseamnă o deteriorare a activității de exploatare. Aceasta include și plata dividendului care s-a făcut în iulie 2026. Cam atât am avut despre situațiile financiare. Mulțumesc frumos!
Speaker #2: Cam atât am avut de spus despre situațiile financiare. Mulțumesc frumos. Mergem mai departe la partea de operațiuni și mărfuri. Suntem în S1 2026. Volumul agregat a fost în scădere ușoară în raport cu S1 2025.
[Company Representative] (TTS): Mergem mai departe la partea de operațiuni și mărfuri. În H1 2026 volumul agregat a fost în scădere ușoară față de H1 2025. Avem -3.2%, dar avem o creștere de transport de 1.3%. Aceasta compensând parțial cei -6.5% înregistrați la operare. Așa cum am spus, mărfurile chimice sunt vedeta. Au avut cea mai bună performanță: 1.3 milioane tone volum agregat, respectiv 170 mii de tone sau 14.1% față de H1 2025 și o creștere mai accentuată pe operare de 18.3%. Mărfurile minerale au avut o scădere ușoară, sunt la 2.46 milioane tone. Avem o scădere de 100 mii de tone sau 3.8% per total, mult mai accentuat pe operare. Scăderea este de 200 mii de tone sau 13.9% din total. Mărfurile agricole au avut cea mai slabă performanță.
Speaker #2: Avem 3,2%. Dar avem o creștere pe transport de 1,3%. Aceasta necompensând sau compensând parțial cei 6,5% înregistrați la operare. Așa cum am spus, mărfurile chimice sunt DETA, au avut cea mai bună performanță.
Speaker #2: 1,3 milioane de tone volum agregat, respectiv 170.000 de tone sau 14,1% față de S1 2025, și o creștere mai accentuată pe operare, de 18,3%. Mărfurile minerale au avut o scădere ușoară, sunt la 2,46 milioane de tone; avem o scădere de 100.000 de tone sau 3,8%, per total, mult mai accentuată pe operare: scăderea este de 200.000 de tone sau 12,9% din total.
Speaker #2: Mărfurile agricole au avut cea mai slabă performanță, sunt la 1,11 milioane de tone, și anume o scădere de 230.000 de tone sau 17,1% față de S1 2025, pentru o defalcare mai accentuată asupra mărfurilor.
[Company Representative] (TTS): Sunt la 1.11 milioane de tone și anume o scădere de 230 mii de tone sau 17.1% față de H1 2025 pentru o defalcare mai accentuată asupra mărfurilor. O să las cuvântul colegului meu Răzvan Dănilă.
Speaker #2: 100% bun și colegului meu, Răzvan Băniță. Bună ziua. Mulțumesc. Începem cu mărfurile chimice, unde avem o creștere semnificativă înregistrată, în special în trimestrul 2, generată de deschiderea unei noi capacități de producție pentru îngrășăminte în zona Dunării de Jos la un client tradițional TTS.
Răzvan Dănilă: Bună ziua! Mulțumesc. Începem cu mărfurile chimice, unde avem o creștere semnificativă înregistrată în Q2 și generată de deschiderea unei noi capacități de producție pentru îngrășăminte în zona Dunării de Jos, la un client tradițional TTS. Beneficiem de această nouă capacitate de producție pentru că oferim ceea ce știm noi mai bine și anume un pachet de servicii care includ atât operare, cât și transport. Asta se vede în volumele înregistrate în Q2. De asemenea, pentru volumele din ultimele 12 luni vedem un trend ascendent și acesta nu este un rezultat conjunctural, ci unul structural, fiind o capacitate nouă de producție adăugată în piață. În ce privește mărfurile minerale, aici vedem o stabilizare a pieței.
Speaker #2: Beneficiem de această nouă capacitate de producție pentru că oferim ceea ce știm noi mai bine, și anume un pachet de servicii care include atât operare, cât și transport, și asta se vede în volumele înregistrate în trimestrul 2.
Speaker #2: De asemenea, pentru volumele din ultimele 12 luni, vedem un trend ascendent și aceasta nu este un rezultat conjunctural, ci este unul structural, ținând cont că este o capacitate nouă de producție adăugată în piață.
Speaker #2: În ce privește mărfurile industriale, bine... mărfurile minerale, da, pardon, în ce privește mărfurile minerale, aici vedem de fapt o stabilizare a pieței. Chiar dacă avem o ușoară scădere, este o scădere de sezon și are legătură cu epuizarea—nu, epuizarea, cu refacerea stocurilor, cu momentul în care se termină stocurile vechi, cu momentul în care se acumulează noile stocuri.
Răzvan Dănilă: Chiar dacă avem o ușoară scădere, este o scădere de sezon și are legătură cu refacerea stocurilor, cu momentul în care se termină stocurile vechi, cu momentul în care se acumulează noile stocuri și din evoluția pe ultimele 12 luni vedem din nou această stabilizare a pieței și a volumului de marfă, atât operat, cât și transportat. Avem o diferență ceva mai mare pentru partea de cantitate operată pentru că în H1 din 2025 a fost un semestru conjunctural, având o cantitate neobișnuit de mare față de normal de mărfuri acumulate atât din 2024, cât și de la început lui 2025.
Speaker #2: Și din evoluția pe ultimele 12 luni vedem din nou această stabilizare a pieței și a volumului de marfă, atât operat, cât și transportat. Avem o mică, avem o diferență ceva mai mare pentru partea de cantitate operată, pentru că semestrul 1 din 2025 a fost un semestru conjunctural, având o cantitate neobișnuit de mare față de normal de mărfuri acumulate atât din 2024, cât și de la începutul lui 2025.
Speaker #2: În ce privește mărfurile agricole, aici într-adevăr avem o un rezultat mai slab sau chiar foarte slab, dar acesta trebuie pus într-un context. Și contextul înseamnă odată opri odată opriri temporare și planificate la hub-ul nostru principal de cereale din Constanța, care au legătură cu punerea în funcțiune a noii capacități și a afectat într-adevăr cantitatea operată, după cum se vede și din și din cifre.
Răzvan Dănilă: În ce privește mărfurile agricole, aici într-adevăr avem un rezultat mai slab sau chiar foarte slab, dar acesta trebuie pus într-un context și contextul înseamnă odată opriri temporare și planificate la hub-ul nostru principal de cereale din Constanța, care au legătură cu punerea în funcțiune a noi capacități și a afectat într-adevăr cantitatea operată, după cum se vede și din cifre. Trebuie să avem în vedere și sezonalitatea already cunoscută. Q2 este cel mai slab trimestru când vine vorba de mărfuri agricole, pentru că precede începerea noului sezon de cereale, dar și contextul din piața cerealelor, unde prețul mărfurilor determină și cererea din piață și automat cantitatea de marfă disponibilă pentru transport. Dacă ne uităm la evoluția pe 12 luni, arată o scădere.
Speaker #2: Trebuie să avem în vedere și sezonalitatea arhicunoscută. Trimestrul 2 este cel mai slab trimestru când vine vorba de mărfuri agricole, pentru că precede începerea noului sezon de cereale.
Speaker #2: Dar și contextul din piața cerealelor, unde prețul mărfurilor determină și cererea din piață și, automat, cantitatea de marfă disponibilă pentru transport. Dacă ne uităm la evoluția pe 12 luni, arată o scădere, însă scăderea nu este atât de accentuată și avem semnale că, în continuare, nu se va repeta situația de anul trecut sau de acum doi ani, când piața a fost afectată sau parțial afectată de prețurile cerealelor care au scăzut foarte mult.
Răzvan Dănilă: Scăderea nu este atât de accentuată și avem semnale că în continuare nu se va repeta situația de anul trecut sau de acum doi ani, când piața a fost afectată sau parțial afectată de prețurile cerealelor care au scăzut foarte mult. Mai departe-
Speaker #2: Mai departe, în regulă. Acesta a fost prezentarea din semestrul 2026 și promisiunile pentru a doua jumătate a anului. Dacă sunt întrebări, așteptăm cererile dumneavoastră.
[Company Representative] (TTS): Acesta a fost prezentarea primului semestru 2026 și promisiunile pentru a doua jumătate a anului. Dacă sunt întrebări, așteptăm întrebările dumneavoastră. Doamna Răileanu, doamna Irina Răileanu dorea să vorbească.
Speaker #2: Nu, vocea doamnei Răilean. Doamna Irina Răilean dorește să vorbească. Bună ziua, mă auziți așa? Bună ziua. Mulțumim frumos pentru prezentare. Întrebările mele sunt mai degrabă legate de trimestrul 3 și situația care s-a creat cu debitul Dunării și ce ar trebui să ne așteptăm să se întâmple la nivelul profitabilității TTS în trimestrul al treilea.
Irina Răileanu: Bună ziua! Mă auziți, așa-i?
Răzvan Dănilă: Bună ziua.
Irina Răileanu: Mulțumim frumos pentru prezentare. Întrebările mele sunt mai degrabă legate de Q3 și situația care s-a creat cu debitul Dunării și ce ar trebui să ne așteptăm să se întâmple la nivelul profitabilității TTS în Q3. Ce impact negativ putem vedea din asta dacă este vorba doar despre o amânare a volumelor care au fost poate impactate de acest debit redus. Nu știu dacă aici puteți să ne dați un pic mai mult context despre exact cum vedeți lucrurile, cum a reacționat piața și concurența în general la această situație. Iar a doua întrebare este legată de volumele de mărfuri suplimentare care, dumneavoastră știți situația poate mai bine și puteți să ne confirmați, au venit datorită conflictelor și agravării conflictelor Ucraina-Rusia la nivelul întregii bazine a Mării Negre. Ce s-a întâmplat acolo?
Speaker #2: Ce impact negativ putem vedea din asta, dacă este vorba doar despre o amânare a volumelor care au fost, poate, impactate de acest debit redus? Sau nu știu dacă aici puteți să ne dați un pic mai mult context despre exact cum vedeți lucrurile, cum a reacționat piața și concurența, în general, la această situație.
Speaker #2: Iar a doua întrebare este legată de volumele de mărfuri suplimentare, care dumneavoastră știți situația poate mai bine și puteți să ne confirmați dacă au venit datorită conflictelor și agravării conflictelor Ucraina-Rusia la nivelul întregului bazin al Mării Negre. Ce s-a întâmplat acolo, dacă aveți un update pe partea aceasta și dacă e o situație de care va beneficia TTS și în ce măsură și cum vedeți lucrurile pe partea aceasta?
Irina Răileanu: Dacă aveți un update pe partea aceasta și dacă e o situație de care va beneficia TTS și în ce măsură și cum vedeți lucrurile pe partea aceasta? Mulțumesc.
Speaker #2: Mulțumesc. Mulțumim pentru întrebare. O să încerc să răspund la ea cât mai bine. În ce privește debitele Dunării și cum afectează activitatea noastră, da, evident că este afectată.
Răzvan Dănilă: Mulțumim pentru întrebare. O să încerc să răspund cât mai bine. În ce privește debitele Dunării și cum afectează activitatea noastră: da, evident că este afectată. Nu este neapărat o surpriză. Dunărea a început să scadă și au existat momente de la începutul anului, dar s-a accentuat într-adevăr la începutul verii. Cum ne afectează? Ne afectează pe volume. În primul rând scad volumele de marfă care urcă amonte din Constanța spre țările riverane dincolo de Cernavodă. Pentru unele rute avem variante alternative de transport multimodal, în care utilizăm calea ferată pentru o porțiune, după care transferăm marfa înapoi pe barge și continuăm până la destinație. Alte destinații sunt mai mult afectate. Ca efect, se acumulează mai multă marfă în Constanța și se creează un stoc mai mare, care va fi ulterior livrat progresiv, pe măsură ce Dunărea își revine.
Speaker #2: Nu este neapărat o surpriză, adică Dunărea a început să scadă și a avut momente de la începutul anului, dar s-a accentuat, într-adevăr, la începutul verii.
Speaker #2: Cum ne afectează? Ne afectează pe volume. În primul rând, scad volumele de marfă care urcă amonte, de la Constanța spre țările riverane, dincolo de Cernavodă.
Speaker #2: Pentru unele rute, avem variante alternative de transport, transport multimodal, în care utilizăm calea ferată pentru o porțiune, după care transferăm marfa înapoi pe barje și continuăm până la destinație.
Speaker #2: Pentru alte destinații, sunt mai mult afectate. Ca efect, se acumulează mai multă marfă în Constanța și se creează un stoc mai mare, care va fi ulterior livrat progresiv, pe măsură ce Dunărea își revine.
Speaker #2: Situația s-a creat din cauza scăderii Dunării, care se întâmplă periodic în fiecare an. Este un efect natural al verii, când nu plouă.
Răzvan Dănilă: Situația asta cauzată de scăderea Dunării se întâmplă periodic în fiecare an. Este un efect natural al verii când nu plouă. Avem experiență și ne focalizăm în momentul în care vedem că începe să scadă sub un anumit nivel, să ne refocalizăm pe zone unde putem performa mai bine. De aceea și am reușit Transferăm o parte din flotă în zona de jos a Dunării și să continuăm rutele care încă sunt viabile spre Galați, Brăila, Giurgiu, Oltenița, Republica Moldova și porturile ucrainene. În ce privește noile fluxuri de marfă generate de conflictul din regiune, am reluat transportul de cereale cu partenerul nostru tradițional. Bineînțeles, suntem avantajați de experiența trecută și ca infrastructură suntem bine puși la punct.
Speaker #2: Noi din experiență ne focalizăm, iar în momentul în care vedem că începe să scadă sub un anumit nivel, ne refocalizăm pe zone unde putem performa mai bine. De aceea am reușit să transferăm o parte din flotă în zona de jos a Dunării și să continuăm cu rutele care încă sunt viabile spre Galați, Brăila, Giurgiulești, în Republica Moldova, și porturile ucrainene.
Speaker #2: În ce privește noile fluxuri de marfă generate de conflictul din regiune, am reluat transportul de cereale cu partenerul nostru tradițional. Bineînțeles, suntem avantajați de experiența trecută și, ca infrastructură, suntem bine puși la punct.
Speaker #2: În continuare, situația este dificilă și nu este stabilă, în sensul în care depindem foarte mult de evoluția regiunii de conflict, de dacă vor relua sau nu exporturile prin porturile maritime ucrainene.
Răzvan Dănilă: În continuare, situația este dificilă și nu este stabilă, în sensul în care depinde foarte mult de evoluția regiunii de conflict, dacă vor relua sau nu exporturile prin porturile maritime ucrainene. Ce se întâmplă în porturile fluviale din Ucraina cu atacurile cauzate de drone? Urmărim cu atenție, însă încercăm să ne vedem de treabă și să facem ce știm mai bine: să transportăm și să operăm marfă.
Speaker #2: Ce se întâmplă în porturile fluviale din Ucraina cu atacurile generate, cauzate de drone? Urmărim cu atenție. Însă încercăm să ne vedem de treabă și să facem ce știm mai bine: să transportăm și să operăm marfă.
[Company Representative] (TTS): Aș interveni eu un pic pe ideea de profitabilitate. Faptul că am menținut ca ținte pentru 2026 valorile estimate la începutul anului și aici ținând cont de premisele astea, în primul rând ținând cont de fluxurile ucrainene care au început să vină, luând în calcul și o evacuare treptată a stocurilor începând cu Q4 din Constanța și evident, lucrurile acestea afectate de incertitudinile cu care cred că sunteți cu toții obișnuiți, legate de războiul din Ucraina. Totuși, am menținut țintele de profitabilitate și de venituri de la începutul anului, care înseamnă creșteri substanțiale față de anul 2025. Acolo e viziunea noastră despre cum va arăta 2026. Q2 este inclus în acele ținte de profitabilitate.
Speaker #2: Aș interveni eu un pic pe ideea de profitabilitate. Faptul că am menținut ca ținte pentru 2026 valorile estimate la începutul anului, și aici ținând cont de premizele astea – în primul rând ținând cont de fluxurile ucrainene care au început să vină, luând în calcul și o evacuare treptată a stocurilor începând cu trimestrul 4 din Constanța, și evident lucrurile astea afectate de incertitudinile cu care cred că sunteți cu toții obișnuiți, legate de războiul din Ucraina – totuși am menținut țintele de profitabilitate și de venituri de la începutul anului, care înseamnă creșteri substanțiale față de anul 2025.
Speaker #2: Deci acela este, acolo e viziunea noastră despre cum va arăta semestrul 2 din 2026. Este inclus în acele ținte de profitabilitate. Am înțeles. Mulțumesc frumos.
Irina Răileanu: Am înțeles. Mulțumesc frumos. Legat de relația cu clienții. Nu știu, unele companii au instituit sau au activat clauza de forță majoră, pentru că nu au putut să livreze din cauza condițiilor acesteia. Cum este impactat TTS aici? Adică ce spun clienții dumneavoastră care nu își văd volumele livrate la timp sau așa cum era înțelegerea la început?
Speaker #2: Și legat de relația cu clienții, nu știu, unele companii au instituit sau au activat clauza de forță majoră pentru că nu au putut să livreze din cauza condițiilor acestea.
Speaker #2: Cum este impactat TTS aici? Adică ce spun clienții dumneavoastră care nu își văd volumele livrate la timp sau așa cum era, mă rog, înțelegerea la început?
Răzvan Dănilă: Suntem în continuă comunicare cu clienții și le-am anunțat din timpul devoluției situației cu scăderea Dunării. Am încercat să diminuăm cât mai mult efectele, transportând marfă pentru clienții care aveau mai mult nevoie, accentuând zonele unde era mai multă nevoie. Am găsit alternative de transport pentru a menține cât de cât un flux de transport de aprovizionare cu materii prime pentru a trece de această perioadă. Iar destinațiile care sunt complet afectate au ca alternativă stocurile acumulate până acum. Pentru că, încă o dată, scăderea Dunării nu e ceva nou pentru noi. Se întâmplă des. Într-adevăr, anul acesta este un an cu scăderi foarte mari și pe o perioadă foarte lungă, dar am încercat să acoperim o parte din aceste scăderi prin prevenție, prin a transporta mai multă marfă și prin moduri alternative de transport.
Speaker #2: Am anunțat suntem în continuă comunicare cu clienții și am anunțat din timp de evoluția situației cu Dunărea de scăderea Dunării practic am încercat să diminuăm cât mai mult efectele transportând marfă pentru clienții care aveau mai mult nevoie accentuând zonele unde era mai multă nevoie am găsit acele alternative de transport pentru a menține cât de cât un flux de transport de aprovizionare cu materii prime pentru a trece de această perioadă.
Speaker #2: Iar destinațiile care sunt complet afectate au ca alternativă stocurile acumulate până acum, pentru că, încă o dată, scăderea Dunării nu e ceva nou pentru noi.
Speaker #2: Se întâmplă des. Într-adevăr, anul acesta este un an cu scăderi foarte mari și pe o perioadă foarte lungă. Dar am încercat să acoperim o parte din aceste scăderi prin prevenție, prin a transporta mai multă marfă și prin moduri alternative de transport.
Speaker #2: Am înțeles. Mulțumesc. Și, legat de fluxuri potențiale de mărfuri, cred că agricole în perioada aceasta, vedeți ca să compenseze situația din, nu știu, tradiționala—businessul de bază din România, care era afectat pe volume, să fie, nu știu, compensat de volumele suplimentare de pe Ucraina, sau nu?
Irina Răileanu: Am înțeles. Mulțumesc. Legat de fluxuri potențiale de mărfuri agricole în perioada aceasta, vedeți ca să compenseze situația din business-ul de bază din România, care era afectat pe volume, să fie compensat de volumele suplimentare de pe Ucraina sau nu?
Speaker #2: Deci, din punctul ăsta de vedere, vedem acuma, de fapt, cum funcționează strategia noastră de integrare și, dacă vrei, de hedging între fluxuri de marfă.
[Company Representative] (TTS): Din punctul ăsta de vedere, vedem acum cum funcționează strategia noastră de integrare și de hedging între fluxuri de marfă. Pentru că într-adevăr, este un deficit de mărfuri minerale și chimice în acest moment, în trimestrul ăsta, dar este acoperit, pe de o parte, de recolta agricolă nouă, care este o recoltă record și Canopus funcționează la capacitate. Au venit și cerealele ucrainene. Mai departe, în Q4 ne așteptăm să fie un rebound pe minerale și chimice odată cu reluarea navigației. Așteptăm și fluxurile de cărbune energetic de iarnă care încep către sfârșitul Q4. Există o balansare, într-adevăr nu avem acuma cum să anticipăm cum vor arăta veniturile, cum vor arăta volumele la sfârșit de an, pentru că necunoscuta principală este Dunărea.
Speaker #2: Pentru că, într-adevăr, este un deficit de mărfuri minerale și chimice în acest moment, în trimestrul ăsta. Dar este acoperit, pe de o parte, de recolta agricolă nouă, care este o recoltă record, și Canopus funcționează la capacitate.
Speaker #2: Au venit și cerealele ucrainene mai departe. În trimestrul 4 ne așteptăm să fie un rebound pe minerale și chimice, odată cu reluarea navigației.
Speaker #2: Noi așteptăm, de fapt, și fluxurile de cărbune energetic de iarnă, care încep către sfârșitul trimestrului 4. Deci există o balansare, într-adevăr. Nu avem acum cum să anticipăm cum vor arăta veniturile, cum vor arăta volumele la sfârșit de an, pentru că necunoscuta principală este Dunărea.
Speaker #2: Depinde foarte mult de momentul în care se reia și nu atât reluarea navigației, cât revenirea către optim, pentru că poate fi reluată navigația, dar poți avea o situație în care ritmul este mult mai scăzut, cum este acum pe Dunăre de Jos.
[Company Representative] (TTS): Depinde foarte mult de momentul în care se reia și nu atât reluarea navigației, cât revenirea către optim, pentru că poate fi reluată navigația, dar poți avea o situație în care ritmul este mult mai scăzut, cum este acum pe Dunăre de Jos, pe Dunărea din aval de Cernavodă, unde funcționăm într-adevăr. Navromul funcționează, dar volumele, încărcările bargelor sunt mai mici și acolo. 800,000 tone nu poți să încarci pentru că nivelul e scăzut. Lucrăm cu împingătoarele de capacitate mică, de pescăj mic aduse din Austria înainte de întreruperea navigării, cele trei împingătoare clasă Mercur 100 și cu Mercur 200. Dar spre exemplu, împingătoarele mari Mercur 300 nu pot naviga în condițiile actuale, deci ritmul este mai lent și din motivul ăsta, revenirea pe care o așteptam, de asta spun că da, începe navigația, dar depinde și la ce capacitate poți să faci rutele.
Speaker #2: Pe Dunăre, din aval de Cernavodă, unde funcționăm într-adevăr, Navromul funcționează, dar volumele, încărcările barjelor, sunt mai mici și acolo. Deci, 800-1.000 de tone nu poți să încarci barjă, pentru că nivelul e scăzut.
Speaker #2: Lucrăm cu împingătoarele de capacitate mică de fapt de pescaj mic aduse de din Austria înainte de de întreruperea navigației cele trei împingătoare clasă Mercur 100 și cu Mercur 200, dar spre exemplu împingătoarele mari Mercur 300 nu nu pot nu pot naviga în condițiile actuale.
Speaker #2: Deci, ritmul este mai lent. Și din motivul ăsta, revenirea aia pe care o așteptăm, de asta spun că nu e suficientă. Da, începe navigația, dar depinde și la ce capacitate poți să faci rutele.
Speaker #2: De asta e dificil acum de anticipat cum vor arăta la sfârșitul anului volumele. Însă, pe datele pe care le avem, repet, suntem peste – financiar vorbind, asta este estimarea în momentul ăsta, că vom fi la nivelul cifrelor bugetate.
[Company Representative] (TTS): De asta e dificil acuma de anticipat cum vor arăta la sfârșitul anului volumele. Însă pe datele pe care le avem, repet, financiar vorbind, asta este estimarea în momentul ăsta: vom fi la nivelul cifrelor bugetate peste anul 2025.
Speaker #2: Deci, peste anul 2025. Am înțeles. Mulțumesc mult. Bun. Doamna Alina David spune: "În urma extinderii capacității de depozitare a terminalului Canopus la 1.800 de tone, ce volume operate, venituri și EBITDA estimați pentru a doua jumătate a anului?"
Irina Răileanu: Am înțeles. Mulțumesc frumos.
[Company Representative] (TTS): Doamna Alina David. În urma extinderii capacității de depozitare a terminalului Canopus la 180,000 de tone, ce volume operate, venituri și EBITDA estimați pentru a doua jumătate a anului? Există deja volume contractate?
Speaker #2: Există deja volume contractate. Bună ziua. Da, eu îi salvez pe toți. Deci s-a intrat în funcțiune gradual de la jumătatea lui iulie. Nu vă pot avansa nume acum, că ar fi în neregulă, pentru că nu le știu exact.
Irina Răileanu: Bună ziua! Eu sunt Irina Răileanu. Canopus a intrat în funcțiune gradual de la jumătatea lunii iulie. Nu vă pot avansa numere acum că ar fi în neregulă, pentru că nu le știu exact. Pot să vă spun că august a fost o lună aproape de optimum pe care ne-o dorim noi. H2 a anului, pe datele actuale va arăta foarte bine. Prima jumătate a fost complicată așa cum a generat bani iunie și mai. Canopus practic n-a lucrat, că a fost ultima fază de conectare a echipamentelor. Terminalul nu putea lucra. Canopus a intrat deja în activitatea normală. Vedem a doua jumătate a anului acesta în mod cert cea mai bună din istoria companiei Canopus. Marfă este. În acest moment, Cargill este singurul client și până în acest moment, Cargill nu numai că face toate eforturile să asigure marfa necesară, dar o și asigură.
Speaker #2: Pot să vă spun că august a fost o lună aproape de optimul pe care îl vedem noi. Jumătatea a doua a anului pe datele actuale va arăta foarte bine prima jumătate a fost complicată așa cum a zis Răzvan iulie și iunie și mai canopus practic n a lucrat că a fost ultima fază de de conectarea echipamentelor terminalul nu terminalul vechi deci canopus va intra în a intrat deja în în activitate normală vedem o a doua jumătate a anului acesta în mod cert cea mai bună din istoria companiei Canopus marfă este în acest moment cardil este singurul client și până în acest moment cardil nu numai că face toate eforturile să asigure marfa necesară dar o și asigură e această problemă cu Dunărea care întotdeauna a fost să zicem participant la combinația optimă de operare în Canopus mereu fiind un sfert o treime din marfă făcută în transport direct din barje în navă și restul prin terminal dar lucrurile vor funcționa bine și a doua întrebare ce subsidiare au generat pierderea de 4,1 milioane RON alocată minorităților și vă așteptați la o inversare a acestei alocări în a doua jumătate da canopus canopus pentru a genera această pierdere cel mai mare interes acolo așteptăm revenire în sensul momentan nu mai sunt întrebări dacă n ați întrebări mai așteptăm să vedem dacă mai apar întrebări așteptăm cinci minute și dacă nu închid Nu pot să mai apar întrebări.
Irina Răileanu: E această problemă cu Dunărea, care întotdeauna a fost participa la combinația optimală operare Canopus mereu fiind un sfert o treime din marfă făcută transport direct din barge râureneană și restul prin terminal. Lucrurile vor funcționa.
[Company Representative] (TTS): Așa. A doua întrebare: Ce subsidiar a generat pierderea de 4 milioane RON alocată minorităților? Vă așteptați la inversarea acestei alocări anul viitor?
Nicoleta Pârâescu: Canopus a generat această pierdere. Cele mai mare interes e doar acolo. Așteptăm revenirile pe măsură.
[Company Representative] (TTS): Nu mai am nimic. Sunt întrebări dacă mai sunt probleme. Mai așteptăm să vedem dacă mai apar întrebări. Mai așteptăm 5 minute și ne uităm puțin. Nu părem a apărea alte întrebări.
Speaker #2: Da, văd că nu mai sunt întrebări. Închidem atunci videoconferința noastră și vă așteptăm la următoarea ediție după rezultatele la nouă luni la începutul lunii decembrie mulțumim pentru participare și la revedere tuturor goodbye.
[Company Representative] (TTS): Văd că nu mai sunt întrebări. Închidem atunci videoconferința noastră și vă așteptăm la următoarea ediție după rezultatele la 9 luni, la începutul lunii decembrie. Mulțumim pentru participare și la revedere tuturor!
Irina Răileanu: La revedere!
